Sansele Moldovei: Occidentul european, sprijinul roman si American (RODICA PALADE) O dezbatere despre alegerile din Republica Moldova, dupa alegerile parlamentare din 6 martie, "schimbarea la fata" a presedintelui Vladimir Voronin si relatiile Chisinaului cu Romania, Rusia si Uniunea Europeana, vazuta de pe ambele maluri ale Prutului. Participa Lucian Leustean, secretar de stat MAE, Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia, Vitalie Ciobanu, redactor-sef al ziarului Contrafort, Chisinau, Dorin Chirtoaca, APADOR-CH Chisinau, prof. univ. dr. Catalin Turliuc, Alexandru Lazescu, Liviu Antonesei. (Iasi, 2 aprilie 2005) La 6 martie nu am avut o "revolutie portocalie" in Moldova, ci o anumita schimbare a prioritatilor Alexandru Lazescu: Mutatiile politice de la Chisinau, ca si de la Kiev
fac din acest subiect unul extrem de important si o prioritate pentru
politica externa romaneasca. Felul in care Romania evolueaza catre UE
si felul in care Moldova se racordeaza la aceasta noua realitate politica
e un subiect de interes. Avem invitati extrem de interesanti si
importanti de pe ambele maluri ale Prutului, pentru ca problema ne
Catalin Turliuc: Sunt 5 puncte pe care vrem sa le atingem in discutia
noastra, toate in egala masura importante, susceptibile de a dezvolta
dialoguri, dezbateri, interventii, pentru ca toate sunt in acelasi timp
provocatoare. Situatia de astazi justifica o astfel de dezbatere, cu atat
mai mult cu cat, iata, falia geopolitica in care este interesata Romania
se muta, presedintele tarii pune accent pe zona Marii Negre, au loc
asa-numitele "revolutii portocalii" in zona conflictelor inghetate, iar
Romania trebuie sa-si redefineasca intr-o anumita maniera interesul
national, pornind de la premisa ca, dupa 1 ianuarie 2007, vom fi
membri ai UE, va trebui reformulat interesul national, strategia de
securitate nationala s.a., in acord, fara indoiala, cu institutiile euro-
Lucian Leustean: Alegerile parlamentare de la 6 martie s-au incheiat
in deplina normalitate, fara repetarea scenariilor postelectorale din
Ucraina si Georgia. Partidul Comunistilor a reusit sa-si asigure
majoritatea parlamentara simpla, ceea ce-i permite sa controleze
Parlamentul si sa formeze un guvern monocolor. In schimb, este
obligat sa negocieze obtinerea a 5 voturi pentru alegerea presedintelui
si, in anii urmatori, pentru adoptarea legilor organice. Daca reinnoirea
candidaturii presedintelui Voronin era previzibila, candidaturile la
conducerea Parlamentului si a guvernului pot fi interpretate ca o mare
surpriza; tehnocratul Marian Lupu, exponent de perspectiva al tinerei
generatii de politicieni si al curentelor, preia postul de speaker al
Parlamentului, depinzand in totalitate de presedintele Voronin si de
fractiunea comunista majoritara. Este insa posibil ca noului sef al
Executivului sa i se fi rezervat si un rol special intr-o viitoare
constructie de partid, dupa modernizarea actualului Partid al
Comunistilor, promisa de Vladimir Voronin, care pare sa fi sesizat
prompt ca acel credit de incredere acordat de Occident va trebui
confirmat prin promovarea unor oameni credibili, atasati valorilor
democratice, europene si euro-atlantice. Posibila nominalizare a
fostului ministru de Externe Andrei Stratan pentru postul de sef al
Executivului ar constitui o noua lovitura de imagine a conducerii
moldovene. Stratan, in calitate de ministru de Externe de circa un an,
si-a castigat deja o buna reputatie de proeuropean, fiind unul din
artizanii strategiei moldovene de integrare europeana. Stabilitatea
relativa interna, asigurata de comunisti in ultimii 4 ani, a fost
suficienta pentru a se asigura continuitatea. Climatul revolutionar
clamat singular de Partidul Popular Crestin-Democrat s-a dovedit a fi
exclusiv o dorinta a conducerii acestui partid. In plus, propria sa
agresivitate interna, maximalismul adoptat in unele probleme au
contribuit la obtinerea unui modest rezultat electoral. Europa
Occidentala s-a declarat pentru moment multumita cu prelungirea
situatiei politice existente, iar Rusia a sesizat ca nu poate influenta
hotarator procesul electoral. Partidul Comunistilor, prin pastrarea
majoritatii absolute in Parlament, ramane principalul actor politic.
Blocul electoral "Moldova Democrata" risca o sciziune timpurie.
Adevarata cauza a frictiunilor din Blocul "Moldova Democrata" o
constituie insa inflatia de personalitati politice: Urechean, Draghici,
Diacov, Untila, Serebrian si altii. Insistenta cu care Blocul a fost acuzat
de pozitii promoscovite va duce la o incercare ostentativa de delimitare
a unora dintre liderii acestei aliante.
Partidul Popular Crestin-Democrat apare in final resemnat, dupa
oficializarea rezultatelor electorale. In pofida unor intense speculatii
privind aparitia unei situatii de criza, la nivel de manifestatii publice, cu
ocazia alegerii presedintelui, situatia interna se va mentine, dupa toate
probabilitatile, calma. Un element prefigurativ al perspectivei unei
stabilitati relative parlamentare si politice l-a constituit adoptarea,
zilele trecute, a declaratiei cu privire la parteneriatul politic pentru
realizarea obiectivelor integrarii europene, adoptata la initiativa noului
presedinte al Parlamentului, cu unanimitate de voturi. Ea
conditioneaza dezvoltarea Republicii Moldova, intre 2004 si 2009, de
promovarea ireversibila a cursului strategic spre integrarea europeana,
de solutionarea conflictului transnistrean, de functionarea institutiilor
democratice si garantarea drepturilor minoritatilor etnice. Declaratia
fixeaza principalele directii ale acestui parteneriat politic, care prevad:
realizarea de comun acord a planului de actiuni Republica Moldova-UE,
asigurarea independentei justitiei, conform standardelor UE,
promovarea unei economii de piata cu orientare sociala, solutionarea
pasnica a diferendului transnistrean, cu sprijinul OSCE, UE, Romaniei,
Rusiei, Statelor Unite si al Ucrainei, afirmarea plenara a limbii de stat
si dezvoltarea limbilor si culturilor minoritatilor etnice. In opinia unor
comentatori moldoveni, prin incheierea acestui parteneriat cu opozitia,
puterea obtine garantiile unei stabilitati politice si o competitivitate
constructiva pe bancile parlamentare si in societate. La randul sau,
opozitia are ceva mai multa certitudine ca opinia sa va conta la luarea
deciziilor politice, ca deficientele sistemului politic pe care le-a
semnalat au sanse de a fi indreptate printr-un efort comun. Iar
societatea in ansamblu obtine niste repere politice consensuale,
precum si mai multa siguranta ca dezbaterile putere-opozitie nu vor
degenera in crize interne destabilizatoare. Vitalie Ciobanu: Daca m-ati intreba cu ce ar trebui sa incep, mi-ar fi
si greu sa aleg un anumit reper. Poate prima teza care ar trebui
enuntata este ca la 6 martie nu am avut o "revolutie portocalie" in
Moldova, ci o anumita schimbare a prioritatilor si o intelegere realista
ca nu se mai poate continua pe acelasi vector estic, ca altfel se pun
problemele in lumea contemporana, ca proiectele cu care Partidul
Comunist castiga acum 4 ani alegerile, la 25 februarie 2001, si anume
aderarea la axa Rusia-Belarus, adoptarea limbii ruse ca a doua limba
de stat, intarirea legaturilor economice cu CSI, toate aceste lucruri nu
mai sunt de actualitate. Partidul Comunist a reusit sa castige din nou
alegerile, dar pe o retorica diametral opusa. Explicatia mea, cel putin,
este electoratul de baza al comunistilor, care a ramas in mare masura
neschimbat (oameni de varsta a treia in special, oameni care locuiesc
la tara, de o conditie materiala modesta). Multi au fost bucurosi ca,
dupa o perioada in care interesele lor au fost neglijate, acum erau
ascultati si chiar erau semne de rezolvare a problemelor. Un alt motiv
pentru care au castigat iarasi comunistii acum este componenta
electoratului din Moldova: oamenii de varsta a treia si lipsa alegatorilor
de varsta mijlocie, tineri, in special, plecati masiv in Occident sa
munceasca, circa un milion de oameni, pentru care puterea nu a avut
interesul sa antreneze aceste categorii la vot. In plus, televiziunea
publica, arondata in totalitate de Partidul Comunist, a difuzat dezbateri
electorale destul de anemice. Am ajuns la acest rezultat, insa retorica
comunista este schimbata, pentru ca si schimbarile din jurul Moldovei
In acest moment, noi avem, de bine, de rau, trei formatiuni in actualul
Parlament ales care pledeaza pentru integrarea europeana. Alegerile nu au fost castigate de partide politice, ci de o administratie puternica Cristian Pirvulescu: As incepe cu cateva elemente legate de alegerile
din Moldova. Corpul electoral in Moldova este de aproximativ
2.300.000 de electori. La alegeri s-au prezentat un milion si jumatate,
dar, cum stiti, moldovenii nu sunt cu totii in tara lor. Oficialitatile
vorbesc de 350.000 de moldoveni plecati, neoficial se vorbeste de cifre
ceva intre 500.000 si un milion. Sa luam varianta cu 500.000. Asta
inseamna ca in Moldova ramasesera aproximativ 1.800.000 de
alegatori, deci prezenta la vot a fost incredibila, de peste 80% la
alegerile din 6 martie. Asa ceva ramane de domeniul miracolului. Mai
mult decat atat, unul din lucrurile care m-a socat pe 6 martie la
Chisinau a fost ca, la ora 12 fara un sfert, cand CEC-ul, Biroul lor
Electoral Central, dadea primele estimari, era deja o prezenta de
aproape 50%. 6 martie a fost o zi ploioasa, iar in Moldova drumurile
sunt impracticabile. Desi au fost peste 700 de observatori
internationali, acestia n-au putut in nici un fel vizita localitatile izolate.
Exit poll-ul de pe 6 martie a dat un rezultat la ora 21 cu 42% pentru
comunisti, dar era valabil pentru ora 18. In jurul orei 22, IMAS-ul, care
a facut exit-poll-ul in Moldova, a corectat cifra in jos, 40% comunistii si
aproape 35% BMD. O frauda de 6% in Moldova inseamna mai mult
decat atat, inseamna majoritatea, aproximativ 70-80.000 de voturi,
care se pot obtine destul de usor prin modul in care sunt controlate
birourile sectiilor de votare. Legea moldoveneasca este mult mai buna,
excluzand turismul electoral. Au fost destul de multe voturi pe listele
suplimentare. Deci chiar si ziua votarii, din punctul meu de vedere,
prezinta destul de multe probleme. Apoi, campania electorala nu a fost
corecta; de fapt, ea nu a existat. A inceput in luna decembrie si, pana
la inceputul lunii februarie, partidele de opozitie nu au avut in nici un
fel posibilitatea sa se pronunte. Hotararea televiziunilor private a fost
sa nu transmita campanie electorala, ceea ce i-a favorizat bineinteles
pe comunisti, care controlau Moldova 1. Moldova nu a reusit sa
produca in cei 15 ani de la prabusirea Uniunii Sovietice un sistem de
partide coerent. El ramane o perspectiva de viitor. Dorin Chirtoaca: Alegerile nu au fost castigate de partide politice, ci
de o administratie puternica. Pentru ca, in fapt, prin sistemul
administrativ al statului, partidul de guvernamant s-a impus in aceste
alegeri taind calea opozitiei, prin intermediul politiei, sa se adreseze
direct cetatenilor si, prin intermediul mass-media, avand in vedere ca
doua posturi s-au retras din reflectarea alegerilor, iar postul Moldova 1
a amutit pur si simplu pana in februarie 2005, cand, sub presiunea
Consiliului Europei, au inceput in ultimele 10 zile dezbateri cu o durata
relativ acceptabila: o ora si jumatate in fiecare zi. Rezultatul alegerilor
din Republica Moldova a reflectat vointa populatiei, insa aceasta
populatie nu a fost pe deplin informata asupra a ceea ce inseamna
proces electoral si ce inseamna concurenti electorali.
Daca vorbim strict de standardele internationale cu privire la alegeri,
nu am avut sanse egale pentru concurentii electorali, nu am avut o
atmosfera libera a campaniei, nu am avut acces in mass-media al
concurentilor electorali. Concluzia acestor alegeri este urmatoarea: din
punct de vedere geopolitic, stam mai bine decat acum 2 sau 4 ani.
Practic, s-a dat un semnal foarte clar pentru Republica Moldova ca
drumul cu Georgia si Ucraina poate sa mearga spre Europa, in
parteneriat cu Romania, cu Polonia, cu celelalte state care sunt deja
sau membre sau candidate, sau vor ajunge in cativa ani in UE.
Problema de viitor a Republicii Moldova este politica interna, pentru ca
avem probleme in continuare foarte grave in ceea ce priveste
libertatea mass-media, independenta justitiei, autonomia locala,
societatea civila si chiar si dreptul la asociere, manifestatiile, intrunirile
C. Turliuc: Propun sa discutam despre statalitate, democratie si V. Ciobanu: De fapt, a discuta despre nationalism, statalitate,
democratie inseamna sa ajungem in miezul problemelor basarabene.
Lupta identitara in Republica Moldova genereaza si situatia politica de
acum. In ultimii 200 de ani Basarabia a fost mereu o moneda de
schimb si ea realmente nu a avut ragazul istoric pentru a se bucura de
gura de oxigen necesara pentru a-si constitui o civilizatie romaneasca
stabila, puternica, care sa nu poata fi dislocata in urma unor invazii
sau experimente ideologice. Intr-un teritoriu facut tabula rasa de mai
multe ori in istorie, si in special in jumatatea a doua a secolului trecut,
chiar a fost un miracol renasterea romanismului in '89, '91. Am fost la
un moment dat in aceeasi situatie cu Tarile Baltice, dar este foarte clar
ca de fapt structura organismului national in Basarabia e diferita de
cea din Tarile Baltice. Or, Moldova dintre Prut si Nistru a fost mereu o
parte a ceva, a Principatului Moldovei, sau provincie a Romaniei Mari,
sau gubernie ruseasca, republica sovietica socialista. Si acum se afla
intr-un moment inedit pentru istoria ei moderna, sa-si inventeze o
statalitate. Statalitatea si independenta au fost privite, la inceputul
anilor '90, ca o statie intermediara spre unirea fireasca cu tara-mama,
Romania. Lucrurile insa nu au evoluat asa. De ce? Pentru ca la noi
nomenclatura nu a fost debarcata, pentru ca in Romania a existat un
regim postdecembrist condus de Ion Iliescu, care nici pentru Romania
nu a avut politica buna, nu a facut reformele necesare. Nu a avut o
strategie pentru insasi Romania dupa '89, necum sa mai aiba o
strategie pentru Republica Moldova. Noi mereu ne-am pus aceasta
problema: de ce statul roman nu lucreaza metodic, serios, studiind
tesutul social din Republica Moldova, constituind retele de influenta
politice, economice, investitii s.a., sau aducerea de capitaluri
occidentale prin filiera romaneasca? Daca d-l Basescu astazi proclama
o relatie pragmatica pentru regiunea asta, putem doar sa aplaudam si
sa speram ca declaratiile vor fi traduse in fapte si ca de acum incolo
Moldova va fi privita ca un teritoriu prioritar pentru politica
Liviu Antonesei: Putem discuta despre Basarabia in termenii de
istorie culturala cu inima deschisa si nu vom rezolva nimic sau putem,
din contra, sa discutam tehnic. Discutand tehnic, vom putea rezolva
ceea ce nu putem rezolva daca adoptam cealalta perspectiva. Ne aflam
intr-un context clar, al celui de-al treilea val de decompozitie a Uniunii
Sovietice. Primul val a avut ca punct culminant '89, cand a disparut
imperiul exterior si statele satelite au inceput sa scape din sfera
sovietica. Valul doi a inceput anul trecut cu Georgia si Ucraina.
Republica Moldova e atipica, din motive pe care le-am auzit de la toti
cei de aici. Oamenii de acolo trebuie sa incerce o evolutie, pentru ca
Lucrurile insa ar trebui privite in contextul international de acum.
Moldova nu se afla intr-un proces de integrare in UE, dar este in
vecinatatea UE, ceea ce reprezinta e o mana intinsa, si aceasta mana
intinsa va continua sa fie intinsa numai daca Moldova arata ca face ea
Ceea ce s-a intamplat cu vizitele presedintilor "portocalii", inclusiv
Basescu, inainte de alegeri in Moldova tine de aceeasi politica, pentru
ca n-a fost greu pentru Europa, pana si pentru noi, romanii, sa stim ca
Partidul Comunistilor va castiga si ca Voronin va fi presedinte. E
limpede deci ca am incercat sa-l tragem de partea buna a lucrurilor,
mizand si pe oportunismul sau. El deja in campanie a avut un discurs
O alta mare sansa a Republicii Moldova acum, si implicit a Romaniei,
este Marea Neagra. Republica Moldova se afla in acest context global,
geostrategic, care tine de noile politici de la Marea Neagra.
In momentul de fata, practic, Moldova are toate sansele: are mana
Occidentului european intinsa, are un sprijin american, iar Basescu, la
randul lui, ofera sprijin. In momentul de fata, totul depinde de
capacitatea Republicii Moldova de a se renova. A. Lazescu: E interesant de stiut: de ce a intors Voronin armele? In
ce masura exista posibilitatea de a coagula un cadru institutional cat
de cat solid in Moldova, care sa permita ca aceasta intoarcere de arme
sa fie cat de cat consistenta? Si, al treilea lucru, ce putem noi face
pentru a solidifica aceasta noua orientare?
C. Pirvulescu: Voronin ramane, sentimental, un prorus, el este o
creatie a Uniunii Sovietice si va ramane pana la sfarsitul vietii sale, dar
grupurile de tineri afaceristi care in momentul de fata controleaza viata
economica si politica din Moldova nu doresc sa mearga pe mana
Rusiei, pentru ca nu exista nici un fel de stabilitate. Ei bine, acesta a
fost argumentul care in ultima instanta a dus la tensionarea relatiilor
dintre Voronin si Putin. Tensionarea acestor relatii a venit din
neinspiratia lui Putin de a sustine nediplomatic Memorandumul Kozak,
care il punea pe Voronin intr-o situatie inacceptabila fata de opinia
publica internationala si o parte a opiniei publice moldovenesti. Si
atunci, aceste grupuri de afaceri au luat hotararea sa renunte la
relatiile cu Rusia, chiar daca multe din aceste afaceri se fac inca in
zona de est a Moldovei, incepand din estul Moldovei, in Ucraina si in
Rusia, si sa se orienteze spre Europa. Vizita lui Basescu a venit intr-un
context foarte bun pentru a-l ajuta pe Voronin sa obtina relatii
preferentiale cu cancelariile occidentale. Voronin nu are alternative,
nici geostrategice, nici personale, pentru a se intoarce. Sigur ca el a
facut miscarea asta, dar cunoaste foarte bine modul de operare al
rusilor. Stie ca va fi pedepsit cata vreme Putin ramane la conducerea
Rusiei, deci incearca sa-si gaseasca formule de salvare in Occident.
Rusii asteptau "revolutia portocalie". Pe 7 martie inca, in fata
Guvernului Moldovei, carele de reportaj ruse au stat pana spre miezul
noptii, asteptand sa apara contestatii. A. Lazescu: Dorin, cum e vazuta acum nuantarea politicii externe D. Chirtoaca: Este un lucru pe care societatea din Republica Moldova
l-a asteptat. Este de fapt prima data cand un candidat care nu este
agreat de Federatia Rusa a castigat alegerile in Republica Moldova,
chiar daca este aceeasi persoana. Si de acum incolo trebuie create
mecanismele, in special in societatea civila, care sa nu permita
reintoarcerea armelor spre Federatia Rusa. C. Turliuc: Sunt trei proiecte concurente de fapt; un proiect de
construire a statalitatii, care a fost o constanta de la Snegur pana la
Voronin, un proiect, schiop, al democratizarii, care n-a functionat
niciodata cu adevarat, si un proiect national, care a fost subminat de
ideea moldovenismului. Pentru ca moldovenismul in traducere libera
inseamna pentru oricine o verigo-rusism, care a inventat o noua
identitate care sa rupa o structura. Aceste trei proiecte - aflate in
concurenta si pe piata de dezbatere publica, si in elita intelectuala, si
D. Chirtoaca: Dupa alegerile din 6 martie, in 27 martie, in regiunea
transnistreana, au avut loc pretinse alegeri locale, pentru sovietele
satesti, raionale si sefii administratiei raionale din regiune. Am fost si
am observat activitatea desfasurata de separatisti. S-a votat pe baza
de pasapoarte sovietice, pe baza de acte de identitate emise de
Republica Moldova, Federatia Rusa, Ucraina si pe baza de certificate
emise de separatisti. Cu alte cuvinte, putea sa voteze acolo aproape
oricine. Deci a fost un vot tipic sovietic. De remarcat este ca populatia
din Transnistria nu mai sprijina regimul separatist, si lucrul acesta
trebuie adus la cunostinta opiniei publice nationale si internationale.
Trebuie sa tinem cont de populatia de transnistreni, romani, rusi si
ucraineni, care sunt ostatici ai unui regim unde nu exista libertate de
exprimare. In comparatie cu Transnistria, in Republica Moldova este
democratie. Acei oameni trebuie salvati din situatia in care se afla. V. Ciobanu: D-l Lazescu m-a intrebat ce poate sa faca Romania. Sigur
ca de acum incolo ar putea sa faca mult mai multe. Prima conditie este
faptul ca s-a realizat aceasta schimbare de regim la 12 decembrie anul
trecut la Bucuresti, ca s-au schimbat prioritatile politicii mondiale, ca
americanii vor sa creeze aceasta bucla in jurul Marii Negre si d-l
Basescu este adeptul acestei strategii. Pe plan tehnic, ar fi de dorit o
ambasada romana, care in sfarsit sa functioneze ca o ambasada care
reprezinta interesele strategice ale Romaniei intr-un teritoriu populat
majoritar de romani. Pe urma, faceti ceva, fratilor, si aduceti ziare
romanesti la noi. Se pot face subredactii la Chisinau. Pe de alta parte,
trebuie facute inteligent, pentru ca degeaba aduci Romania libera,
Cotidianul, Evenimentul Zilei din Romania, fara o campanie publicitara
si de pregatire a populatiei pentru aceste lucruri. In legatura cu
mareea basarabenilor care-si doresc cetatenia romana, trebuie sa se
simplifice legea cetateniei. Exista obstacole birocratice insurmontabile
cam de doi ani de zile. Referitor la presa, trebuie create subredactii, se
pot incheia parteneriate intre ziarele romanesti si ziarele de la Chisinau
de schimb de informatii. Pe urma, este nevoie de crearea unui post de
NAAM VAN HET GENEESMIDDEL: Telebrix 35, 350 mg I/ml, oplossing voor injectie. KWALITATIEVE EN KWANTITATIEVE SAMENSTELLING: Voor 100 ml oplossing: Megluminejoxitalamaat: Hulpstof met bekend effect: natrium (341,8 mg natrium per 100 ml). Voor de volledige lijst van hulpstoffen zie rubriek 6.1. FARMACEUTISCHE VORM: KLINISCHE GEGEVENS: 4.1. Therapeutische indicaties Dit geneesm
International Journal of Infectious Diseasesj o u r n a l h o m e p a g e : w w w . e l s e v i e r . c o m / l o c a t e / i j i dKnowledge and practices of women regarding prevention ofEthics statement: The study received ethical approval from themother-to-child transmission of HIV (PMTCT) in rural south-Institutional Review Committee of Mbarara University of ScienceConflict of in